Ce mai trebuie să facem?
Ne adresăm pediatrului internist din ambulatoriul de specialitate. Cu ajutorul lui stabilim dieta, medicamentele și conduita medicală de urmat.
Ce întreabă Doctorul?
- Despre contextul de apariție a bolii: gândește-te cu ce alți potențiali bolnavi a intrat copilul în contact (colectivitate, anturaj intim familial, călătorie recentă, sursele de apă folosite, mese la restaurant, spitalizare recentă), antibiotice administrate recent pentru alte boli, etc.
- Despre debutul, frecvența, numărul și descrierea scaunelor și vărsăturilor, (inclusiv produse patologice).
- Despre greutatea corporală la debutul bolii, stare generală, febră…
- Despre ce și cât i-ați dat, adică volumul lichidelor și alimentele administrate copilului.
N.B. Toate aceste informații sunt deosebit de prețioase pentru medic în această boală, pentru că îl ajutați să stabilească gravitatea bolii, gradul de deshidratare, și mai ales diagnosticul diferențial între diareea virală și cea bacteriană (fiecare dintre acestea având alt tratament și desigur, alt prognostic).
Semnale de alarmă!
Agravarea bolii este anunțată printr-o serie de semne:
- Produse patologice în scaun(puroi, sânge, culoare neagră, ”în zaț de cafea”)
- Mai mult de 8 scaune și/sau vărsături incoergibile, cu imposibilitatea de rehidratare.
- Alterarea stării generale cu obnubilare, accelerarea respirațiilor și bătăilor inimii.
- Vârsta mică sau alte boli asociate.
Ce faci în această situație?! Duci copilul rapid, într-un serviciu de urgență pediatrică (UPU), pentru măsuri medicale de spital. Asta e răspunderea ta!
Evoluția bolii:
Diareea simplă, fără complicații trece cam în 5-7 zile, după o perioadă de 24-48 ore fără scaun( așa zisa ”falsă constipație”). Durerile abdominale, disconfortul și inapetența dispar mai greu. Intoleranța secundară la lactoză este supraevaluată și exagerată: nu apare în toate cazurile de diaree de vară și mai ales nu apare de la debutul bolii.
Prelungirea unui episod de diaree peste 14 zile, chiar cu scaune puține dar neformate, cu dureri de burtă și stagnare în greutate – necesită reevaluarea diagnostică, cu investigații complementare.
ATENȚIONĂRI!
- La sugar laptele de mamă este lichidul principal pentru rehidratare și alimentul de bază pe tot parcursul bolii. La copilul mai mare, laptele de vacă este primul aliment exclus și ultimul aliment reintrodus într-o diaree.
- Rehidratarea se face în primul rând cu săruri speciale, nu doar cu apă și ceai.
- Vedeți?! Nu am scris nimic despre dietă! Regimul îl stabilește pediatrul, funcție de vârsta copilului, toleranța digestivă, sensibilități alimentare și gravitatea diareei.
- Nu se fac regimuri restrictive pe perioade lungi, la copil, indiferent de aspectul scaunelor. Există risc de malnutriție generală sau selectivă.
- Nu dați antibiotic fără sfat medical specializat de pediatru! Puteți declanșa agravarea dramatică a bolii.
- Diareea bacteriană cu sânge și deshidratarea severă nu se tratează niciodată acasă, ci doar în Spitalul de boli infecțioase copii, indiferent de starea generală a copilului, indiferent dacă are sau nu, febră.
- Prevenirea se face prin igienă; printr-o alimentație sănătoasă, dar mai ales proaspătă și potrivită vârstei; printr-o mucoasă intestinală integră și puternică, fără disbioză, microbi și paraziți ….vezi și articolele despre microbiotă și disbioză.
Mesajul meu:
În toată experiența mea de pediatru, am constatat cu surprindere că părintele observă simptomele și-și cunoaște bine copilul și manifestările lui. Acest tip de părinte e obiectiv și eficient. De multe ori m-am bazat pe informația sa. Pentru că el întotdeauna ”știe”…știe că boala s-a agravat și trebuie să ia măsuri…știe momentul când boala devine o urgență medicală.
…Asemenea părinți sunt o binecuvântare atât pentru copii, cât și pentru doctorii lor…
