Hrănirea cu biberonul prin metoda corectă asigură lipsa colicilor, regurgitărilor, vărsăturilor, agitației, asigură un tranzit intestinal normal și ușurează digestia. Este primul act de familiarizare cu mediul extern – hrana reprezintă pentru sugar mediu extern.
În general, punem în biberon de toate: lapte praf în primul rând, dar și alte alimente lichide sau semisolide, ca de exemplu suc, supă cremă de legume, cereale, apă, ceai. Unele sunt alimente de bază, ce se pot constitui într-o masă, altele sunt doar completări.
Hrănirea cu biberonul?…Este un act de dragoste!
Da, este dragoste fără plăcerea sânului! DA! Un sugar se poate simți iubit de părinții lui indiferent dacă este hrănit la sân sau cu biberonul; indiferent dacă este alimentat de mamă, tată sau bunică. Importante sunt emoțiile simțite și transmise în timpul actului hrănirii. E adevărat că metoda este artificială, dar efectele ei, posibil negative din punct de vedere emoțional, se atenuează printr-o serie de tehnici și atitudini ale mamei în timpul suptului la biberon: ”poziție la sân”, șoptit vorbe dulci și cântat încetișor, zâmbet și susținerea copilului, etc.
Faceți un ritual din hrănirea ci biberonul, exact cum se face din alimentația la sân. Protejați copilul de lume, zgomot, distragerea atenției în timpul hrănirii. El trebuie să fie conștient și concentrat pe ceea ce îngurjitează; să simtă gustul și savoarea alimentelor, să-și conștientizeze senzațiile de foame, sațietate sau de prea plin. Asta cere liniște și atenție.
Metodologia de preparare a laptelui la biberon…Este o știință!
Dacă alăptarea la sân nu impune un orar strict al meselor, hrănirea cu lapte praf cere un program bine stabilit, cu ore fixe și durată calculată a mesei. Dacă la laptele de mamă vă încurajam să dați la cerere (ad libitum/ self demand), în acest caz vă rog să măsurați exact cantitățile administrate, ritmul meselor și creșterea în greutate a copilului vostru.
Bineînțeles că și aici este valabilă regula de administrare prin tatonare și observație; unii mănâncă mai puțin și cresc bine, alții au nevoie de cantități mai mari; unii se constipă, alții varsă surplusul…Studiați și constatați; apoi, sfătuiți-vă cu pediatrul vostru, care vă cunoaște copilul și comportamentele lui alimentare.
O să vă prezint în continuare câteva metode de preparare a laptelui praf. Avem reprezentate cantitățile aproximative/kg corp și vârstă, inclusiv ritmul meselor – direct pe cutiile de lapte praf. Instrucțiunile de preparare sunt înscrise amănunțit și explicit pe fiecare cutie.
Ca principiu, utilizați condiții cât mai bune de igienă. Folosiți apă de bună calitate, proaspătă, sterilizată prin fierbere doar o singură dată,pe care o turnați direct în biberon, ”instant”… ca și cafeaua voastră de dimineață! Aveți grijă să nu le confundați!!!
Se fierbe apa. Apa fiartă este turnată în biberon la nivelul indicat. Se umple măsura cu lapte praf din cutie și se netezește ( măsura nu se umple cu vârf, nu va fi îndesată).Se adaugă numărul de măsuri corespunzătoare cantității de lapte pentru o masă( laptele praf se va dizolva rapid în apa fierbinte).Se astupă biberonul cu discul și inelul de închidere, fără tetină și se agită. Se scoate discul și inelul și se pune tetina cu vârful în jos. Se pune la loc discul și inelul . Se fixează tetina cu vârful în sus. Se verifică fluxul de lapte ( 1-3 pic/sec). Se testează temperatura laptelui, prin picurare pe fața internă a încheieturii mâinii (să fie călduț). Se deșurubează inelul, pentru a lăsa aerul să intre pe măsură ce sugarul golește biberonul ( tetina nu se va turti, fluxul nu se va opri). GATA!
Sugarul vostru va fi ținut strâns în brațe, i se va zâmbi, se va vorbi cu el ( are nevoie de atenție și afecțiune în timpul mesei, exact ca la sân). În timpul suptului, biberonul se înclină ( tetina să fie plină cu lapte, fără aer).Dacă tetina se turtește, se mișcă biberonul în gura sugarului; astfel, aerul va pătrunde din nou în biberon și va facilita fluxul de lapte. Când a terminat tot laptele se trage cu fermitate biberonul afară din guriță. Dacă nu vrea să dea drumul la biberon, se strecoară degetul mic între gingii, pe lângă tetină, delicat, cu blândețe și se reîncearcă scoaterea biberonului. Nu e bine să stea cu biberonul mult timp în gură, fără să sugă.
Să aveți la îndemână bavețică și scutec pentru regurgitare.
Reîncălzirea biberonului cu lapte se face într-un vas cu apă caldă (nu la cuptor cu microunde sau pe flacără, la aragaz). Există încălzitoare speciale pentru biberon care fac încălzirea hranei bebelușului vostru mai rapidă și mai sigură, indiferent de conținutul biberonului (lapte matern, formulă, supă, etc). Aparatul calculează direct timpul de încălzire necesar, funcție de tipul hranei, cantitatea de aliment și temperatura inițială a acestuia (din frigider, din congelator, etc). Încălzește 125 ml lapte la temperatura camerei în aproximativ 4-5 minute.
Vezi și articolul ” ALIMENTAȚIA MIXTĂ” – pentru îndrumări de sterilizare.