ADOLESCENTUL ȘI TULBURĂRILE DE ALIMENTAȚIE

”Pediatrul e singurul nutriționist al copilului tău mic sau mare!”

ADOLESCENTUL ȘI TULBURĂRILE DE ALIMENTAȚIE

ADOLESCENTUL ȘI TULBURĂRILE DE ALIMENTAȚIE

adolescent-04

Cine este adolescentul?

Este copilul mare, plin de contraste și avânturi neînțelese de nimeni, uneori nici chiar de el. Este copilul mare, care suferă ”înflorirea”, adică transformarea profundă a copilului în adult, la toate nivelurile: trupesc, intelectual și sufletesc. Este ființa spirituală care-și caută locul în sine și în lume. E greu!! Adolescența este, după părerea mea, cea mai grea și mai provocatorare perioadă pentru părinți și copii deopotrivă. Asta este perioada când se ” fac jocurile”: se dă o adevărată ”bătălie” pentru formarea unui om armonios și sănătos atât la interior cât și la exterior.

Adolescența debutează în perioada pubertății timpurii (9-12 ani), când încep să apară discret, primele modificări hormonale. La unii copii apare o creștere a apetitului pe seama creșterii nevoilor energetice. Automat apare și tendința de îngrășare, interpretată ca fiind fiziologică și de bun augur. Această inevitabilă ”rezervă de grăsime” este esențială pentru dezvoltarea ulterioară a adolescentului. Creșterea în greutate este semnificativă, mai importantă la fete decât la băieți. De exemplu, în 5 ani de desfășurare a pubertății, o fată ”câștigă” în medie 21,9 kg de masă grasă, 12 kg masă proteică și 23,5 cm în înălțime; un băiat în medie 26,3 kg masă grasă, 23 kg masă slabă proteică și 26 cm în înălțime. Dacă apetitul și aportul energetic prea mari se păstrează și după 15-16 ani, poate apare o acumulare excesivă de grăsime și atunci vorbim de tendință spre obezitate.

Din punctul lor de vedere, pentru adolescenții sănătoși, nutriția nu are cine știe ce importanță. Au impresia că vor trăi veșnic și nu-și fac griji legate de sănătate. În schimb voi, ca părinți de adolescent, trebuie să fiți conștienți de faptul că comportamentul lui alimentar este în strânsă legătură cu starea sa emoțională și are două resurse psihologice cauzale: una este percepția despre sine și propriul corp, iar a doua este legată de starea emoțională de moment care-l determină fie să mănânce în exces (pentru stimularea unei stări de bine) fie să refuze hrănirea, în semn de protest ”față de lume și viață”.

Tulburările de comportament alimentar sunt mai frecvente decât vă imaginați! Sunt chiar amenințătoare cu viața. Fiind boli cronice, grave, ele trebuie cunoscute și recunoscute de către părinți cât mai timpuriu, după debut.

Tulburările de alimentație sunt: anorexia mentală (înfometarea voită), bulimia( mâncatul excesiv) și sindromul anorexie-bulimie.

Anorexia mentală

Debutul:

Prima și cea mai importantă cauză de restricționare a hrănirii este legată de percepția eronată a adolescentului asupra propriului corp. Studiile au arătat că peste jumătate dintre fete se percep supraponderale, raportându-se la sugestiile din massmedia (prototipul fotomodel slab, femeie ”dorită și de succes”) . Această percepție duce la perturbări ale comportamentului alimentar la unele adolescente, uneori cu consecințe extrem de grave.

Sigur că există întotdeauna și o componentă psihologică de fragilitate emoțională, personalitate influențabilă, angoasată, fobică sau introvertită, dependență socială exagerată de anturaj, etc. Studii mai recente incriminează însă și factori obiectivi biologici și neurohormonali de reglare a balanței foame-sațietate.

Cu băieții este mai ușor. Doar 5-10% dintre adolescenții băieți suferă de tulburări de alimentație. Ei nu-și fac atâtea probleme în legătură cu aspectul fizic. Pentru ei important este să obțină hrana care le place, în cantități suficiente. Își acceptă mult mai ușor imperfecțiunile trupului.

Cum o recunoști?

Adolescentul ”fuge” de mâncare!

Anorexia mentală apare în perioada pubertății și adolescenței (până la 25 ani), prin restricție activă și exagerată de alimente. Se traduce prin refuzul de a mânca; refuzul fetei (mai rar băiat) de a participa la masă; ”sărirea” nejustificată peste mese; minciuna în legătură cu ce și cât a mâncat. Ăsta-i debutul! Această conduită aberantă față de felul cum arată de fapt tânărul/tânăra trebuie să îngrijoreze părinții, dar, din păcate, este arareori recunoscută rapid de părinți neavizați! Desigur că adolescenții inițiază aceste restricții alimentare severe și autoimpuse, în cel mai strict secret.

Clinic se manifestă prin:

  • pierdere în greutate de cel puțin 25%;
  • fobie exagerată față de obezitate;
  • inversarea atitudinii față de mâncare (obsesie pentru diete severe, calculul excesiv al caloriilor și trierea exagerată a alimentelor; refuzul categoric al unor mici gustări care ar face plăcere oricui);
  • suprasolicitare fizică prin exerciții sportive extenuante;
  • absența unei boli organice sau psihice;
  • agitație și hiperactivitate motorie nejustificată, senzație permanentă de frig ( copil veșnic înfrigurat), insomnie;
  • dureri cronice de gât și răgușeală care nu mai trece, în absența altor semne de viroză;
  • vărsături voluntare (vizibile sau ”pe ascuns”) sau/și administrarea de laxative pe ascuns.

Ceea ce trebuie să sesizați cel mai precoce este slăbirea, care depășește rapid 10% fără vreo cauză obiectivă de boală. De asemenea îngrijorează consumul exagerat și forțat de lichide (uneori până la 5-6 litri/zi) și atitudinile bizare. Studiile medicale au arătat clar că tulburările de alimentație sunt mai ușor de contracarat la debutul lor și extrem de greu de vindecat după ce s-au transformat în obicei sau boală.

Semne de agravare/evoluția bolii:

Nu slăbirea în general este semn de gravitate ci scăderea bruscă și foarte rapidă în greutate care dereglează complet toate procesele vitale. Apare hipotensiune, încetinirea bătăilor inimii, dereglări de metabolism și digestie, transpirații exagerate, hipotermie cu frisoane, semne de epuizare fizică și psihică, fenomene pe care adolescentul nu le mai poate masca. Tulburările funcționale neuroendocrine de tip amenoree la fete sau pierderea interesului sexual la băieți și depresia, alături de comportamentele compulsive, sunt semne de agravare profundă a bolii.

Bulimia

 Cum o observați?

Adolescentul ”devorează” mâncare fără să depună nimic pe el!

Dacă în anorexie ”fuge” de mâncare, în bulimie consumă mari cantități de hrană,  fără a crește în greutate. Ciudat, nu?! Dacă sunteți atenți, sesizați ciudățenia situației și vă întrebați cum e posibil să mănânce atât de mult fără să se îngrașă deloc, ci din contră, să slăbească ”văzând cu ochii”… De ce? Pentru că elimină rapid tot ce a mâncat; ”în taină”, imediat după masă, prin vărsături provocate voluntar sau diaree prin ingerarea de laxative. Asta-i bulimia!

Ce mai observați:

  • mersul la baie după fiecare masă, nejustificat;
  • dovezi că vomită sau că folosește laxativ;
  • dureri de gât și răgușeală cauzate de iritația permanentă a faringelui datorită vărsăturilor;
  • conștientizarea de către adolescent a comportamentului său anormal și de aici tendința spre minciună și secretomanie.
  • indispoziție și tendințe depresive, cu sezația de pierdere a autocontrolului.

 

De fapt, apariția bulimiei este considerată a fi un semn de agravare a anorexiei. În formele severe de boală ele se asociază în cadrul sindromului anorexie nervoasă-bulimie.

Ce trebuie să faceți voi, părinții?!

  • Cel mai important este să observați atitudinea adolescentului vizavi de viață, de sine însuși, de familie și anturajul de prieteni…dacă e mulțumit sau nu, dacă e acceptat sau nu, dacă circumstanțele sunt favorabile sau nu, dacă experiențele sale de viață sunt dureroase sau nu. În fine, cum stă cu stima de sine, cu recunoașterea valorii și talentelor sale, care-i relația sa cu voi și cu lumea. Noi toți știm că adolescenții ”suferă” de revoltă! Aici se pune doar problema procentului sănătos de revoltă și suferință, procentului sănătos de melancolie și nemulțumire de sine. Orice părinte care-și iubește și își cunoaște copilul poate aprecia acest procent!
  • Suferința și revolta sunt sursa tuturor comportamentelor aberante, alimentare sau nu, din perioada aceasta.
  • Nu lăsați sănătatea copilului vostru la voia întâmplării! Învațați-l să se îngrijească. Să-și cunoască și să-și respecte corpul în transformare; să asigure buna lui funcționare.
  • Supravegheați atent dezvoltarea, greutatea și aspectul fizic al copilului. De-a lungul întregii perioade a adolescenței, ceea ce trebuie să urmăriți nu este atât pofta de mâncare, cât tulburările de comportament alimentar.
  • Trebuie să fiți atenți la semnele care arată debutul discret al unei tulburări de alimentație. Observați devierile de la normal: obiceiuri alimentare noi, greșite; obsesia pentru aspectul fizic și calorii; faptul că vorbește permanent și obsesiv despre cure de slăbire, calorii, siluetă, perfecțiune fizică; dovezi că varsă sau ia laxative (merge la baie nejustificat după fiecare masă copioasă), etc.

Atenție! Nu confundați preocupările firești ale unui adolescent legate de aspectul lui fizic cu boala! Atâta vreme cât sunt doar preocupări, ele sunt benefice pentru conștientizarea imaginii de sine. Doar obsesia legată de ele devine îngrijorătoare.

Tratamentul:

Să nu vă imaginați că aceaste grave afecțiuni se rezolvă singure sau numai cu suport părintesc! Nu vă așteptați  ca adolescentul vostru să recunoască problema sau să vă spună adevărul despre noile lui obiceiuri alimentare. Asta ar fi cea mai mare greșeală!  Imediat cum sesizați semnele discrete enumerate mai sus, cereți rapid sfat medical specializat!

Aceste afecțiuni se tratează în echipă complexă formată din: părinți și familia apropiată; pediatrul, care evaluează impactul asupra organismului; psihologul, care evaluează starea emoțională, tipul de personalitate și comportamentul; pedagogul, care depistează impactul școlar și socializarea.

Tratamentul formelor ușoare include  terapii ambulatorii combinate: simptomatice, suportive și de refacere a organismului afectat; include ”tratamentul personalității” (psihoterapie) – cel mai important pentru prevenirea recidivelor. Este o supraveghere  , de ”drum lung”. Tratamentul formelor mai severe necesită internare, pentru supraveghere medicală continuă, tratamentul complicațiilor și stabilizare pe termen lung.

Mesajul meu:

Salutăm cu bucurie și respect interesul tot mai crescând al părinților pentru o alimentație corectă a copilului lor mic sau sugar!

Problema e că, majoritatea părinților neglijează aproape complet aspectul sănătății copilului lor mare sau adolescent. Ei se preocupă de școală, anturaj, sport, cultivarea talentelor și prea puțin de starea de sănătate. Studiile au arătat că asta e perioada când părinții renunță complet la vizitele la pediatru și decid să își trateze singuri, ”după ureche”, copilul bolnav, administrând adesea medicamente subdozate sau multivitamine și multiminerale care îngrașă, fără să acopere lipsurile specifice.  Consultul de evaluare a stării de sănătate a copilului mare și adolescentului (9-17 ani) nu depășește 2% din totalul consultațiilor pediatrice. Nu e normal!

Știați că… Analizele simple, de rutină, pe care voi le solicitați frecvent, nu evidențiază bine deficiențele caracteristice vârstei (rahitismul celui de-al 2 lea puseu de creștere, anemia carențială a adolescentului, imunodeficiențele induse de aceste carențe, tulburările endocrine, acneea severă, oboseala cronică și distoniile neurovegetative de context).

Vă aștept cu drag, împreună cu adolescentul vostru (11-17 ani) la o consultație completă și complexă de evaluare a stării de sănătate. Măcar de 2 ori/an!!!!

Vă invit la lectura celorlalte articole pe aceeași temă: ”Cum evaluăm apetitul?” , ” Caracteristicile apetitului la diferite vârste (sugar și copilul mic, copilul de grădiniță și școlarul)”, ”Greșeli de abordare a copilului inapetent”.

Referințe bibliografice: ”Tratat de medicină a adolescentului” sub redacția Prof. Dr. Nicolae Miu.

 

Articole similare

cabinet-pediatrie-01

GREȘELI ÎN ABORDAREA INFECȚIILOR RESPIRATORII LA COPIL

Data publicarii: 2018-12-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-nov-18

DUREREA ABDOMINALĂ FĂRĂ CAUZĂ APARENTĂ

Data publicarii: 2018-11-07 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-01

”AU, MAMI, IAR MĂ DOARE BURTA!”

Data publicarii: 2018-08-21 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
poza-06-oct-2017

CONSTIPAȚIA CRONICĂ LA COPIL

Data publicarii: 2018-05-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav

Medic Primar interne - PEDIATRIE

Ambulatoriu de specialitate

Lămurim ce e neclar! Dărâmăm ” mituri populare” despre sănătate și boală la copil! Discutăm despre prevenirea bolii, semne de alarmă și agravare , imunitate, sensibilități familiale.

Detalii