Ce trebuie să știe un părinte cu copil alegic?
- Trebuie să știe ce are? NU! Trebuie să pună singur un diagnostic? NU! Trebuie să-i dea un tratament din proprie inițiativă?Greșit!
- DA! Trebuie să recunoască semnele și să stabilească frecvența lor în timp.
- DA! Trebuie să facă legătura cu factorii posibil declanșatori cu care copilul lor a venit în contact – ancheta atopică (”Când a apărut?” ”Ce-a mâncat în ultimile 12-24 ore maxim?”… Ce-a ”respirat?”…”Cu ce a venit pielea în contact?” ). ATÂT! Restul se stabilește în conversația medicală cu specialistul pediatru.
- DA! Trebuie să știe ce factori declanșează eventuale alergii, de orice fel, la membrii familiei ( istoricul alergic familial).
- DA! Este o boală cronică, ce necesită abordare specializată, pe termen lung. Drept urmare trebuie bine chibzuit ”Ce dăm?” ( că sunt destule medicamente și nu orice se potrivește la oricine);”Cât dăm?” De obicei, când se dau din proprie inițiativă sau de către nespecialiști, medicamentele se dau subdozat, după prospect și atunci nu obținem efectul maxim scontat;” Cât timp dăm?” Prea des se aleg antialergice cu efect cronic pentru manifestări acute și invers. ”La cine dăm?” Evaluarea corectă a stării copilului și gravității bolii (nu dăm medicamente pe termen prea lung pentru forme ușoare de boală). ”De ce dăm?”.
- DA! Trebuie să știm să recunoaștem când alergia copilului se transformă într-o urgență medicală?! Riscurile de agravare se stabilesc împreună cu specialistul, pentru fiecare episod de boală, pentru fiecare copil în parte. Normal!!!
Care sunt dușmanii succesului într-o boală alergică?
Ignoranța: ” Dacă nu știu, nu recunosc. Dacă nu recunosc, nu acționez și se agravează/cronicizează”… Lipsa de perseverență: sunt tratamente de lungă durată, diete de excludere ce necesită efort de convingere și supraveghere a ce mănâncă copilul, necesită prezentări periodice la pediatru, chiar cu copilul aparent sănătos...Neglijența: diagnostic fără dovezi, tratamente prost recomandate, nerespectate, terapia ”după ureche”.
Alergia este cea mai frecventă boală în lumea așa-zis dezvoltată și civilizată., dar poluată; bogată în hrană, dar situată prea departe vis a vis de resursele proaspete, de ”hrană vie”; prea complexă și prea diversă în meniuri; prea tehnologizată și artificială; prea abundentă în informații și soluții de vindecare…
Va urma