CE MAI E NOU ÎN INFECȚIA CU HELICOBACTER PYLORI LA COPIL

Nimeni nu a promis vreodată că deciziile sunt ușor de luat!

CE MAI E NOU ÎN INFECȚIA CU HELICOBACTER PYLORI LA COPIL

INFECȚIA CU HELICOBACTER PYLORI LA COPIL

poza-12-oct-2017

Helicobacter pylori este un microb/germene care se cantonează în stomac și produce acolo inflamație cronică cu posibilă evoluție spre boală gastrică sau ulceroasă.

Surprinzător, este o infecție mult mai frecvent întâlnită decât am crede, atât la adulți cât și la copii. Însă există deosebiri esențiale între manifestările infecției la adult față de copil: de exemplu nu se apelează la tehnici invazive de stabilire a diagnosticului așa de ușor ca la adult; copilul nu face cancer gastric, iar ulcerul după infecție este foarte rar; bacteria are însă mai mare rezistență la antibiotice față de tulpinile întâlnite la adult și ca urmare tratamentul este diferit.

Studii ample efectuate pentru această boală la copil au arătat că unii dezvoltă gastrită incipientă sau chiar ulcer, iar alții nu. 30% din oameni au H Pylori în stomacul lor , iar 80% din copiii diagnosticați cu gastrită au infecție cu H Pylori. Dar, mecanismul intim prin care se produce gastrita nu este încă complet elucidat , iar cercetările privind frecvența bolii încă nu s-au încheiat.

Cum se ”ia” boala?

Fiecare copil are propriul său microbiom, propriile sale enterobacterii, prietenoase sau nu, care păstrează un echilibru față de provocările ce vin din mediul extern. Fiecare copil are propria sa floră intestinală, formată prin interacțiunea unor factori genetici, imunitari și a unor factori de mediu (naștere, alăptare, mediu de viață, alimentație, igienă și condiții socioeconomice). Toate acestea constituie ” amprenta individuală ” care face ca un copil să fie susceptibil sau nu de a contacta infecția cu H. Pylori.

Rol negativ, favorizant în producerea infecției îl au : igiena deficitară, alte infecții intestinale și boli digestive ce afectează apărarea locală, carii dentare, apa potabilă contaminată, hipoclorhidia( secreția deficitară de acid clorhidric în stomac).

Există, în anumite circumstanțe, chiar posibilitatea de transmitere verticală a microbului de la mamă la făt, în timpul sarcinii.  

Semne și simptome la copil:

Cei mai mulți copii sunt asimptomatici! Descoperirea microbului poate fi pur întâmplătoare, în cadrul investigațiilor mai ample pentru alte boli.

Alții copii prezintă doar simptome digestive: dureri abdominale cronice nesistematizate, disconfort digestiv cu greață, reflux gastroesofagian, tulburări de tranzit intestinal (diaree cronică sau modificări de consistență a scaunului), dereglări ale florei intestinale, tulburări de apetit.

Infecția poate da, uneori, și manifestări generale: urticarie, anemie, deficit de creștere, suprainfecții cu alți germeni datorită perturbărilor florei intestinale și scăderii imunității digestive.

Cum se pune diagnosticul?

Studiați permanent la copilul vostru modul de comportament alimentar (apetit, preferințe, cantitate de alimente ingerate) și comportamentul digestiv (tranzitul intestinal, grețuri, vărsături, dureri abdominale care persistă în timp, paloare, stări de rău general nejustificat,etc). Prima măsură: apelați pediatrul!

Există teste rapide și neinvazive nedureroase și netraumatizante pentru copil, din scaun, cu o specificitate suficient de mare (95%). Endoscopia digestivă și biopsia sunt considerate tehnici invazive și nu se fac de rutină la copil. Odată depistată infecția la copil, controlul contacților, membrilor familiei, mai ales al celor cu afecțiuni digestive cronice din ambientul intim al copilului – este obligatoriu. Se face depistarea din scaun, sânge sau endoscopică a microbului.

Prevenția:

Nu e o boală cu pericol mare de contagiozitate! Dar, având în vedere frecvența totuși mare a infecției cu H. Pylori, în lume se lucrează în prezent la un vaccin cu administrare orală. Până la lansarea lui pe piață, rămâne să prevenim infectia! Și, da, avem mijloace la îndemână! Cele mai importante aspecte în prevenire sunt dieta și igiena.

Dieta joacă un rol hotărâtor atât în prevenție cât și în timpul tratamentului, pentru că determină direct capacitatea de rezistență la infecție.

Studii științifice ample, efectuate în toată lumea pentru această infecție, demonstrează că cel mai bun mecanism de apărare este o floră microbiană intestinală (microbiotă) puternică și echilibrată care nu permite înmulțirea microbilor cauzatori de boală gastroduodenală.

Tratamentul:

Decizia de a trata… sau nu, cu antibiotice, infecția care nu prezintă nici un fel de simptome de boală – aparține specialistului pediatru. Tratamentul este de mai lungă durată, și presupune o combinație de medicamente. El trebuie adaptat fiecărui copil în parte, după testarea sensibilității la antibiotice. Asocierea de pro- și prebiotice, alese cu grijă, nu la întâmplare, determină  de asemenea, stimularea răspunsului pozitiv. Rata de succes este de până la 90%.

Verificarea eficienței tratamentului se face la cel puțin 1-2 luni de la terminarea lui. Insuccesul tratamentului (adică persistența bacteriei sau recidivele) se poate datora în primul rând rezistenței germenului la antibioticele prescrise, nerespectării schemei de tratament.

EVOLUȚIA:

Vestea bună este că riscul de complicații la copilul sănătos care a contactat infecția este foarte mic. Transformarea în cancer de stomac există practic numai la adult. Gastrita, care rămâne încă un timp după eradicarea microbului,  se vindecă integral dacă este corect tratată și monitorizată .

Pentru completarea informației vă invit să citiți și celelalte articole legate de subiect: ”Despre  hrana copilului tău”, ”Au, mami, iar mă doare burta!”, ” Cum recunoști disbioza copilului tău?”, ”Greșelile alimentare la sugar”, ”Adolescentul și tulburările de alimentație”, ”Caracteristicile apetitului la diferite vârste”, etc. ….și orice alt articol care vă interesează și vă folosește în menținerea sănătății ”odorului” vostru mare sau mic!

Și, nu uitați!

Sfatul specialistului pediatru este esențial în probleme de imunitate, alergie, nutriție, carențe de creștere, tulburări funcționale digestive, mici nereguli și atipii la copilul aparent sănătos și absolut obligatoriu în caz de boală, la copilul de orice vârstă.

 

 

 

Articole similare

cabinet-pediatrie-01

GREȘELI ÎN ABORDAREA INFECȚIILOR RESPIRATORII LA COPIL

Data publicarii: 2018-12-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-nov-18

DUREREA ABDOMINALĂ FĂRĂ CAUZĂ APARENTĂ

Data publicarii: 2018-11-07 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-01

”AU, MAMI, IAR MĂ DOARE BURTA!”

Data publicarii: 2018-08-21 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
poza-06-oct-2017

CONSTIPAȚIA CRONICĂ LA COPIL

Data publicarii: 2018-05-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav

Medic Primar interne - PEDIATRIE

Ambulatoriu de specialitate

Lămurim ce e neclar! Dărâmăm ” mituri populare” despre sănătate și boală la copil! Discutăm despre prevenirea bolii, semne de alarmă și agravare , imunitate, sensibilități familiale.

Detalii