CONSTIPAȚIA CRONICĂ LA COPIL

” Medicina este ușoară numai pentru neisprăviți! Medicii serioși descoperă întotdeauna dificultăți.”
RHAZES

CONSTIPAȚIA CRONICĂ LA COPIL

CONSTIPAȚIA CRONICĂ LA COPIL

poza-06-oct-2017

Ce înseamnă constipație cronică?

Constipația cronică este definită ca fiind pasajul dificil al scaunelor de consistență crescută, cu o frecvență mai rară de 2 ori/săptămână. Constipația cronică este o încetinire a tranzitului, ce durează  mai mult de 2-3 săptămâni. Se însoțește de durere și disconfort abdominal, scăderea apetitului din cauza senzației de prea-plin, uneori erupții cutanate și tulburări de comportament alimentar.

Cauze și motive!

Este ciudat faptul că, în ultimul timp, sesizăm că apare foarte frecvent constipație funcțională precoce, încă din perioada de nou-născut sau sugar alimentat exclusiv cu lapte de mamă. Această situație patologică ne arată cât de importante sunt pentru copil nașterea vaginală naturală cu transferul vaginal de floră intestinală benefică către nou născut, precum și regimul alimentar corect al mamei din perioada sarcinii și alăptării.

Pentru diagnosticul de constipație cronică funcțională, pediatrul specialist este obligat să elimine cauzele organice de constipație: în primul rând malformații congenitale care sunt de obicei sesizate imediat, în perioada de sugar; intoleranțe alimentare înnăscute sau dobândite, care pot apare în mica copilărie; boli cronice ce interferează cu digestia; boli neurologice ce tulbură sau blochează dinamica normală a intestinului; medicamente sau toxice care au ca efect secundar constipația.

Odată excluse toate aceste boli redutabile pe care un copil aparent sănătos… dar constipat, aproape sigur că nu le are, stabilim diagnosticul de constipație funcțională și pornim la analiza și rezolvarea ei. La copilul mic sau mare ea este de cele mai multe ori de cauză funcțională.

Cauzele și mecanismele prin care se produce constipația funcțională rămân adesea neelucidate. Se pare că de vină sunt greșelile alimentare + predispoziția genetică (alte rude cu constipație cronică) + un posibil deficit de enzime digestive + greșeli habituale (ce țin de regimul de viață al copilului și care determină întârzierea tranzitului intestinal, sau evitarea eliminării bolului fecal, etc.).

Deseori, apariția ei în mica copilărie poate coincide cu: trecerea sugarului de la alimentația exclusivă cu lapte de mamă la alimentația cu lapte praf; frecventarea creșei sau grădiniței ce determină schimbarea mediului și a obiceiurilor; învățarea la oliță, etc.

Aproape 40% din cazuri debutează în primul an de viață. 10% din fetițele mari asociază constipația cu infecții urinare recidivante. Mulți copii asociază constipația cu enurezisul nocturn (”pipi în pat noaptea”).

Factori favorizanți:

  • Refuzul oliței atunci când părinții insistă prea mult sau prematur, înainte de vreme, cu deprinderea controlului sfincterian;
  • Statul prea mult timp pe oliță;
  • Refuzul de a folosi WC-uri străine de casă;
  • Poziția incorectă pe WC sau grăbirea actului defecației.

Complicațiile constipației funcționale:

Dacă dereglarea de tranzit este sesizată mai repede și tratamentul este inițiat precoce, atunci este posibil să evităm complet complicațiile bolii și mai ales formarea de ”obiceiuri rele” legate de constipația cronică la copil și anume:

Constipația paradoxală

Este o constipație funcțională de natură psihogenă, ce debutează în jurul vârstei de 1-2 ani, la copilul mic constipat, care simte neplăcere și/sau durere la intenția de eliminare a bolului fecal.

Este o situație clinică determinată de retenția voită și conștientă de materii fecale, care împiedică și/sau întârzie și mai mult eliminarea bolului fecal format în josul intestinului gros. Acești copii învață repede ”să se țină”, uneori zile întregi, refuză vehement olița, de frica durerii. Se formează astfel un cerc vicios, fapt ce agravează și mai mult constipația existentă.

E foarte dificil de tratat o astfel de complicație!

Encoprezisul

Constipația funcțională se asociază frecvent și cu altă complicație: encoprezisul, adică pătarea lenjeriei cu materii fecale. Cum se manifestă? ”Se scapă pe el”, fără să vrea, situație care la copilul mai mare poate crea jenă și impact emoțional negativ puternic. Encoprezisul apare, din păcate, la peste 80% din copiii cu constipație cronică netratată sau rebelă. Este obligatoriu ca părinții să sesizeze cât mai repede această situație, pentru a ajuta emoțional copilul să depășească situația.

Complicații locale:

Pe acestea toată lumea le știe: fisuri anorectale, sângerări locale, prolapsul rectal, dureri abdominale și locale, hemoroizi, posibile infecții, inclusiv urinare.

Când trebuie să vă prezentați la pediatru? Dacă are:

  • 2 sau mai puține scaune/ săptămână, indiferent de consistența lor;

 

  • scaune zilnic dar sunt tari, cu diametru mare(ca de adult) sau invers, bobiți mici ca la oițe sau iepurași;
  • eliminare dificilă cu dureri mari la defecație;
  • scaun cu sânge proaspăt;
  • complicații: prolaps rectal (ieșirea pieliței rectului), fisuri anale care ustură sau sângerează, hemoroizi. Nu încercați să le tratați singuri cu cremă de gălbenele!!!!
  • Encoprezis: sesizați că ”se scapă pe el” în timpul zilei.

Ce face pediatrul?

Primul lucru stabilește diagnosticul, care este 100% clinic. Investigațiile de laborator sau imagistice complexe (endoscopia digestivă inferioară, manometria anorectală) – sunt necesare doar dacă, după minimum 6 săptămâni de tratament medical, nu se observă nici o îmbunătățire. Unele dintre aceste investigații pot fi extrem de traumatizante pentru copil, așa că, necesitatea efectuării lor, trebuie foarte corect evaluată.

Pediatrul face evaluarea complicațiilor: constipația paradoxală, fisurile anale, prolapsul rectal de care v-am pomenit, hemoroizii, enurezisul nocturn care poate fi cauză sau complicația unei constipații cronice.

Pediatrul are nevoie de ajutorul unui părinte informat, care a studiat și a supravegheat corect comportamentul alimentar și de defecație al copilului său; are nevoie de un părinte răbdător, care înțelege că o constipație funcțională este o boală cronică, ce nu se vindecă ”de azi pe mâine” printr-un medicament miraculos, ci necesită formarea unor noi reflexe și anularea unor deprinderi greșite. Pediatrul are nevoie de un părinte dispus să coopereze pe termen lung.

Scopul tratamentului:

  • Golirea intestinului: se obține prin metode și stimulente specifice vârstei (cele mai cunoscute fiind clisma și supozitorul pentru copii).
  • Tratamentul de stimulare/întreținere: dieta, hrana vie pre și probioticele, tranzit normal, fibre și enzime, uleiuri minerale.

 

  • Educația reflexelor de defecație.

 

Despre dieta copilului în constipația cronică:

Scopul dietei specifice: creșterea cantității de apă din materiile fecale prin efect osmotic; stimularea digestiei și peristaltismului; emulsionarea materiilor fecale cu scăderea consistenței bolului fecal pentru ușurarea eliminării, ș.a.m.d…. Sopul?! O dietă specifică pe termen lung, care favorizează defecația, dar nu accelerează tranzitul intestinal atât de tare încât să scadă absorbția și prelucrarea principiilor nutritive, favorizând insuficiența creșterii.

Toți știți ce trebuie să mânânce adulții și copiii care prezintă constipație! Nu-i așa?! La adultul sănătos și constipat, dieta specifică ajută extrem de mult. Mulți părinți se concentrează doar pe o dietă generală de stimulare a defecației, despre care au auzit sau au citit. Însă la copil e foarte dificil de aplicat o dietă specifică. Copilul nu cooperează. Nu acceptă ușor dietele propuse de noi. Nu poți să-i dai orice aliment care face ”scaunul moale”, pentru că pot apărea efecte secundare: dureri de burtă, stări de greață, vărsături, disconfort digestiv, proteste și refuz, sau chiar tulburări comportament alimentar. Deci, fără o anchetă alimentară amănunțită, care să stabilească clar preferințele copilului și să facă posibilă acceptarea alimentelor propuse de noi, nu există succes.

În altă ordine de idei,nu poți face restricții agresive pe termen lung pentru alimente esențiale cu efect constipant ( de exemplu laptele și derivatele lui), pentru că pot apare carențe nutriționale. Deci, numai pediatrul recomandă principiile de alimentație în această boală!

Medicația:

Toată lumea știe ce se dă în constipație! Dar voi, părinți responsabili, să nu dați nimic fără sfat medical specializat. De asta eu n-am să detaliez medicația, n-am să dau sugestii pentru acasă, pentru că pot face rău. Deoarece chiar și un simplu ulei mineral pe care-l dați inadecvat, pe termen lung copilului vostru, poate dăuna: interferează cu absorbția vitaminelor liposolubile, inclusiv prețioasa vitamină D, care ajută creșterea. Deci, prudență în inițiativele fără sfat medical specializat!

Nu se recomandă: clisme cu soluții de săpun, apă de robinet, soluții cu magneziu, remedii și medicamente pentru adulți, inclusiv ceaiuri. Folosiți produse omologate, speciale pentru copii. Cum alegeți? La sfatul pediatrului, nu al farmacistului!

Educația sfincteriană

Pediatrul recomandă un program complex de disciplina scaunelor, funcție de vârsta copilului vostru. Scopul lui este reeducarea reflexului de defecație: așezarea pe oliță/wc de 2-3 ori/zi la 5-10 minute după masă; stabilirea poziției corecte, cu genunchii mai sus de linia șoldurilor, pentru creșterea presiunii abdominale pe intestin și favorizarea eliminării; ritmul clismelor în caz de insucces, etc.

Atenție! Supravegheați ritmul defecației chiar și la copilul mare la care bănuiți o constipație!

Evitați cu desăvârșire pedepsele, mustrările, umilirea copilului. Literatura de specialitate menționează oferirea de recompense zilnice copilului în caz de succes. Eu, personal, nu sunt de acord nici cu recompensele în caz de succes, care favorizează fixația psihologică. Hai să fim serioși! Defecația este un act reflex! Adică îl laud și îl recompensez pe copilul meu pentru că a făcut caca?!!!…În concluzie, părerea mea de pediatru este: faceți cât mai puțină agitație în legătură cu scaunele copilului mai mare de 4 ani. Respectați-i intimitatea! Consemnarea într-un jurnal zilnic al modului cum a decurs defecația este extrem de utilă. Ideal ar fi, ca atunci când vă prezentați la pediatru cu copilul constipat, să aveți deja notate ritmul și aspectul scaunelor, dacă a necesitat sau nu ajutor la defecație, eficiența anumitor alimente sau stimulente pe care le-ați aplicat în ultimele 2-4 săptămâni.

Mesajul meu:

Sarcina părintelui nu este să stabilească dieta sau să trateze constipația. Acest articol nu urmărește să vă dea toate soluțiile medicale și alimentare pentru rezolvarea constipației cronice a copilului vostru! Scopul meu este de a vă ajuta să sesizați situația patologică, ca să vă puteți adresa cât mai rapid unui specialist pediatru, înainte de apariția complicațiilor.

Sfatul specialistului pediatru este esențial în probleme de imunitate, alergie, nutriție, carențe de creștere, tulburări funcționale digestive, mici nereguli și atipii la copilul aparent sănătos și absolut obligatoriu în caz de boală, la copilul de orice vârstă.

Vă aștept cu drag!

 

Articole similare

cabinet-pediatrie-01

GREȘELI ÎN ABORDAREA INFECȚIILOR RESPIRATORII LA COPIL

Data publicarii: 2018-12-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-nov-18

DUREREA ABDOMINALĂ FĂRĂ CAUZĂ APARENTĂ

Data publicarii: 2018-11-07 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-01

”AU, MAMI, IAR MĂ DOARE BURTA!”

Data publicarii: 2018-08-21 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
adolescent-02

ADOLESCENTUL ȘI RAHITISMUL

Data publicarii: 2018-03-29 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav

Medic Primar interne - PEDIATRIE

Ambulatoriu de specialitate

Lămurim ce e neclar! Dărâmăm ” mituri populare” despre sănătate și boală la copil! Discutăm despre prevenirea bolii, semne de alarmă și agravare , imunitate, sensibilități familiale.

Detalii