DIAREEA DE VARĂ LA COPIL

” Dacă nu știi despre ce e vorba, nu vezi și nu înțelegi. Învață și viața ți se va dezvălui în toată splendoarea ei”

DIAREEA DE VARĂ LA COPIL

DIAREEA DE VARĂ LA COPIL

poza-12-mai-2016

Toată lumea știe ce-i aia o diaree! Totuși, vă invit să definim cea mai frecventă boală acută de vară la copil: mai mult de 3-4 scaune apoase/zi, modificare de tranzit brusc instalată, care ține mai puțin de 2 săptămâni, se cheamă diaree acută.

Un copil dezvoltă cam 1-3 episoade/an de diaree.

Mucoasa intestinală are nevoie de 3-4 săptămâni ca să se refacă integral după o diaree acută infecțioasă. În tot acest timp copilul este vulnerabil și trebuie protejat suplimentar, nu prin regimuri restrictive exagerate, cum se greșește adeseori, ci printr-o igienă mai atentă.

Cauzele diareei de vară:

Dacă iarna diareea este de acompaniament în virozele respiratorii de sezon ( rotavirusuri, norovirusuri, adenovirusuri), vara în schimb, pericolul diareilor bacteriene (mai severe) este mult mai mare. Cel mai frecvent apar Salmonella și Campylobacter, E Coli, Shigella, Stafilococ, etc. Transmisia microbilor se face ”mână-gură”, prin obiecte și alimente contaminate, prin produse patologice (scaun, vărsătură, mâini murdare), surse de apă neconforme. Deci, dragi părinți cu copii bine îngrijiți, igiena are un rol primordial pentru protecție.

Cum se manifestă diareea de vară la copil?

  • diareea este evident, principalul simptom, cu scaune apoase, urât mirositoare, frecvente ca număr,
  • dureri de burtă, vărsături, colici la emiterea scaunului,
  • febra nu e obligatorie!,
  • refuzul alimentației, cu senzație de sete mare,
  • stare generală influențată, cu cearcăne, buze și piele uscată, oboseală ( ”copilul zace”), dermită fesieră, etc.
  • Cel mai mare pericol într-o diaree îl reprezintă deshidratarea, determinată de pierderea de apă și electroliți (prin diaree, vărsături, lipsă de aport alimentar), alterarea digestiei și absorbției intestinale (determinate de microbi), creșterea necesarului de nutrienți în lupta organismului cu boala, etc.

Ce facem de primă intenție?... Evident, facem rehidratarea copilului!

  • Îl hidratăm intens, tot la 5 minute, cu apă , ceai și lichide de rehidratare speciale. Cu multă răbdare… Cu lingurița, seringa, cănița, maxim 10-15 ml deodată, ca să nu verse. Ce cantitate? Aproximativ 10ml/kg pentru fiecare scaun diareic sau vărsătură emise.
  • Imediat după primul scaun cântărim copilul – ne ajută la aprecierea gradului de deshidratare pe tot parcursul bolii. Foarte important!
  • Luăm temperatura, numărăm scaunele și vărsăturile/ unitate de timp și evaluăm starea generală.
  • Nu forțăm copilul să mănânce, dacă nu vrea. Îi putem face un repaus digestiv de maxim 6 ore ( numai lichide), după care încercăm realimentarea.
  • Nu dăm medicamente! Mai ales într-o diaree, administrarea neadecvată de medicamente poate agrava sau masca boala, cu consecințe severe pentru copilul vostru.

Important!

Metoda de rehidratare orală, mai ales în primele 6 ore de la debutul bolii, este eficientă în 95% din diareile ușoare și medii. Poate ”salva” copilul de la o internare în spital.

Ce mai trebuie să facem?

Ne adresăm pediatrului internist din ambulatoriul de specialitate. Cu ajutorul lui stabilim dieta, medicamentele și conduita medicală de urmat.

Ce întreabă Doctorul?

  • Despre contextul de apariție a bolii: gândește-te cu ce alți potențiali bolnavi a intrat copilul în contact (colectivitate, anturaj intim familial, călătorie recentă, sursele de apă folosite, mese la restaurant, spitalizare recentă), antibiotice administrate recent pentru alte boli, etc.
  • Despre debutul, frecvența, numărul și descrierea scaunelor și vărsăturilor, (inclusiv produse patologice).
  • Despre greutatea corporală la debutul bolii, stare generală, febră
  • Despre ce și cât i-ați dat, adică volumul lichidelor și alimentele administrate copilului.

N.B. Toate aceste informații sunt deosebit de prețioase pentru medic în această boală, pentru că îl ajutați să stabilească gravitatea bolii, gradul de deshidratare, și mai ales diagnosticul diferențial între diareea virală și cea bacteriană (fiecare dintre acestea având alt tratament și desigur, alt prognostic).

Semnale de alarmă!

Agravarea bolii este anunțată printr-o serie de semne:

    • Produse patologice în scaun(puroi, sânge, culoare neagră, ”în zaț de cafea”)
    • Mai mult de 8 scaune și/sau vărsături incoergibile, cu imposibilitatea de rehidratare.
    • Alterarea stării generale cu obnubilare, accelerarea respirațiilor și bătăilor inimii.
    • Vârsta mică sau alte boli asociate.

 

Ce faci în această situație?! Duci copilul rapid, într-un serviciu de urgență pediatrică (UPU), pentru măsuri medicale de spital. Asta e răspunderea ta!

Evoluția bolii:

Diareea simplă, fără complicații trece cam în 5-7 zile, după o perioadă de 24-48 ore fără scaun( așa zisa ”falsă constipație”). Durerile abdominale, disconfortul și inapetența dispar mai greu. Intoleranța secundară la lactoză este supraevaluată și exagerată: nu apare în toate cazurile de diaree de vară și mai ales nu apare de la debutul bolii.

Prelungirea unui episod de diaree peste 14 zile, chiar cu scaune puține dar neformate, cu dureri de burtă și stagnare în greutate – necesită reevaluarea diagnostică, cu investigații complementare.

ATENȚIONĂRI!

  • La sugar laptele de mamă este lichidul principal pentru rehidratare și alimentul de bază pe tot parcursul bolii. La copilul mai mare, laptele de vacă este primul aliment exclus și ultimul aliment reintrodus într-o diaree.
  • Rehidratarea se face în primul rând cu săruri speciale, nu doar cu apă și ceai.
  • Vedeți?! Nu am scris nimic despre dietă! Regimul îl stabilește pediatrul, funcție de vârsta copilului, toleranța digestivă, sensibilități alimentare și gravitatea diareei.
  • Nu se fac regimuri restrictive pe perioade lungi, la copil, indiferent de aspectul scaunelor. Există risc de malnutriție generală sau selectivă.
  • Nu dați antibiotic fără sfat medical specializat de pediatru! Puteți declanșa agravarea dramatică a bolii.
  • Diareea bacteriană cu sânge și deshidratarea severă nu se tratează niciodată acasă, ci doar în Spitalul de boli infecțioase copii, indiferent de starea generală a copilului, indiferent dacă are sau nu, febră.
  • Prevenirea se face prin igienă; printr-o alimentație sănătoasă, dar mai ales proaspătă și potrivită vârstei; printr-o mucoasă intestinală integră și puternică, fără disbioză, microbi și paraziți ….vezi și articolele despre microbiotă și disbioză.

Mesajul meu:

În toată experiența mea de pediatru, am constatat cu surprindere că părintele observă simptomele și-și cunoaște bine copilul și manifestările lui. Acest tip de părinte e obiectiv și eficient. De multe ori m-am bazat pe informația sa. Pentru că el întotdeauna ”știe”…știe că boala s-a agravat și trebuie să ia măsuri…știe  momentul când boala devine o urgență medicală.

Asemenea părinți sunt o binecuvântare atât pentru copii, cât și pentru doctorii lor…

 

Articole similare

cabinet-pediatrie-01

GREȘELI ÎN ABORDAREA INFECȚIILOR RESPIRATORII LA COPIL

Data publicarii: 2018-12-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-nov-18

DUREREA ABDOMINALĂ FĂRĂ CAUZĂ APARENTĂ

Data publicarii: 2018-11-07 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
cabinet-pediatrie-01

”AU, MAMI, IAR MĂ DOARE BURTA!”

Data publicarii: 2018-08-21 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav
poza-06-oct-2017

CONSTIPAȚIA CRONICĂ LA COPIL

Data publicarii: 2018-05-02 Publicat in Categorie: Copilul Bolnav

Medic Primar interne - PEDIATRIE

Ambulatoriu de specialitate

Lămurim ce e neclar! Dărâmăm ” mituri populare” despre sănătate și boală la copil! Discutăm despre prevenirea bolii, semne de alarmă și agravare , imunitate, sensibilități familiale.

Detalii