Cum să vindecați îngrijorarea?

Să nu uitați că copilul privește spre lume prin ochii voștri. Dacă e sugar vă înțelege intuitiv, dacă are 9 ani vă imită, dacă e adolescent vă judecă și se opune – dar, indiferent de modul exterior de manifestare, percepția lumii se face prin voi. Îngrijorarea părintească persistentă și exagerată față de viața copilului și provocările ei, imprimă acestuia stres și frică imaginară de boli, de moarte, de neprevăzut, adică…de viață.

Îngrijorarea exagerată este întunericul vostru. Faceți lumină! Țineți-vă în frâu imaginația negativă! Dacă reușiți să faceți lumină, să vă conștientizați și struniți teama, ea nu va dispare ( fiindcă e a firii omenești) dar va rămîne în limite subliminale și nu va influența negativ inteligența emoțională a copilului vostru. Priviți-o în față și ea se va micșora automat. Unii reușesc asta prin luciditate ( ” Hai să fim obiectivi și să vedem exact despre ce este vorba!”), alții prin filosofie (”Așa e viața!”), alții prin convingeri religioase, alții prin știință (”Eu previn și controlez situația prin informație și acțiune”).

Cu cât sunteți mai relaxați în meseria de părinte, cu atât copilului îi merge mai bine și e mai echilibrat emoțional. Binecuvântarea asta o simt de obicei bunicii, care s-au mai eliberat de responsabilitate și frică și au doar iubire și bucurie pentru nepoții lor.

Iar atunci când copilul tău pățește ceva și vrei să faci totul pentru el, încearcă să rămâi lucid și detașat de frica de părinte, pentru că numai așa poți face cu adevărat ce trebuie, poți fi eficient .

3. Despre iubirea părintească:

Toți părinții își iubesc copiii. Iubirea e prezentă tot timpul. Ea nu anticipează. Ea alină și bucură numai în prezent. Nu pot să iubesc decât acum și aici. Mâine e o altă zi, care-și are iubirea ei.

Aveți încredere în ”creația” voastră, în puterea vieții care pulsează în copil!

Iubirea e floarea educației părintești. Curățați-o de toată zgura pretențiilor, așteptărilor și îngrijorărilor fără fundament real. Copilul se va hrăni cu iubirea și căldura voastră. El va crește în liniștea sufletului vostru.

Păstrați-vă libertatea de a vă iubi copilul, cu o iubire pură ca un cristal de stâncă!

P.S.

Știu că sunt doar vorbe. Dar eu cred în conștientizare, ca fiind instrumentul cel mai eficace de lucru cu inteligența emoțională (locul unde își au sediul ”doamnele-sentimente ” despre care am scris).

Sigur, nu sunt eu cea care să dau rețete. Doar fac niște constatări. Din experiență! Sunt o mamă care întâmplător este și medic pediatru. Atât!