RUTINA ZILNICĂ, UN STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS PENTRU COPILUL MIC 1

Despre bebe și copilul mic 1-3 ani

RUTINA ZILNICĂ, UN STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS PENTRU COPILUL MIC 1

” MAMĂ, CUM ARATĂ DRAGOSTEA TA? ...CA O GRIJĂ PERMANENTĂ FAȚĂ DE NEVOILE TALE DE COPIL MIC”

pediatrie-07

Contextul:

Copiii mici nu-și cunosc foarte bine nevoile.Dacă copiii mici ar ști cu adevărat ce au nevoie, nu ar mai avea nevoie de părinți. Și dacă nu știu, atunci trebuie îndrumați și ghidați de către voi; cunoscuți în profunzimea motivațiilor lui; restricționați cu finețe și abilitate, iertați și iubiți atunci când merită mai puțin.

Sugarii și copiii mici au o inocentă și minunată ignoranță, o curiozitate inteligentă, dornică de a experimenta. Pentru ei totul e nou pe lume. Sunt permanent solicitați din mediu cu informație. Și așa e normal.

 

Crearea de rutine și obiceiuri sănătoase pentru trup, minte și spirit este o ocupație permanentă și justifică meseria de părinte. E un timp pentru fiecare achiziție. Copilul se va adapta, va învăța și va deveni oglinda vie a deprinderilor inoculate în familie. Și așa e normal.

 

……

 

Cunosc sugari și copii mici care sunt permanent ” în priză”. Mănâncă din sacoșă, pe drum, în mașină, stau prea mult în incinte zgomotoase și pline de lume, dorm agățați de părinți, răpuși de oboseală, în poziții deloc confortabile, participă la tot felul de întruniri, la shopping ș.a.m.d… De ce? Pe motiv că ”copilul nu trebuie să se despartă deloc de părinții lui și e bine să participe la toate activitățile lor”. Hai, serios?!  Chiar poate crede cineva că un copil de 1 an se distrează în acest mod? El, care trebuie să aibă măcar 2-3 ore de somn liniștit și odihnitor în cursul zilei și să adoarmă cât mai frecvent posibil în pătuțul lui?!

Știați că… în primii trei ani de viață, copilul crește și se dezvoltă egal prin somn și hrană?

 

Știați că… există stress și la sugar? Cum? Datorită suprasolicitării din mediu! Într-un astfel de regim de viață alert, totul se schimbă… și nimic nu este stabil… și el trebuie permanent să se adapteze la nou… și la un moment dat pur și simplu obosește… și nu mai face față.

Cum recunoașteți un bebe sau copil mic stresat: plânge, e iritabil din orice, nu mănâncă bine, adoarme doar când e complet epuizat,are somn agitat, cu pavor nocturn și spasmul hohotului de plâns ziua, poate avea diaree sau constipație funcțională habituală, are dureri de burtă, varsă fără motiv obiectiv, reacționează agresiv la nou, îl sperie străinii, urlă și protestează când este lăsat singur, chiar pentru câteva momente.

 

Și atunci, unde-i greșeala?

Greșeala constă în adaptarea programului sugarului și copilului mic – prea mic!!!, la ritmul de viață al adulților care îl îngrijesc. Uităm, dragi părinți cu copii mici, că fiecare etapă de vârstă își are ritmul, caracteristicile și provocările ei. Și suprasolicităm… cu bune intenții!

Unii părinți fac asta din dorința de a fi tot timpul cu sugarul sau copilul lor mic, de a-l ști în siguranță, sub ochii lor, de a-i controla ei personal viața și sănătatea. Aceștia de obicei, nu acceptă ajutor din partea nimănui în îngrijirea sugarului sau chiar îl refuză când le este oferit, pentru că pierd  acest control. Alți părinți sunt împinși de ” nevoie” să care copilul peste tot după ei, pentru că nu au pe nimeni care să le preia din sarcinile casnice, sau în grija cui să-l lase, când e necesar. În ambele cazuri copilul suportă un  program și un ritm de viață prea alert pentru vârsta lui.

Asta-i de fapt o greșeală de percepție. E o greșeală din dragoste și grijă părintească.

…….

 În practica medicală pediatrică există mai multe praguri ( baremuri) de vârstă pentru următoarele achiziții și deprinderi ale copilului mic: mâncatul, statul în șezut, mersul, vorbitul, controlul sfincterian (deprinderea oliței) și nu în ultimul rînd, de la câteva luni de viață, joaca și modul de comunicare cu ceilalți (socializarea). Ele devin rapid repere în economia unei zile obișnuite din viața lui.

Sugarul (0-1 ani) comunică cu mediul mai întâi prin simțuri (pipăit, gust, miros, sunet și voce); apoi urmează cucerirea mediului înconjurător prin mers. Stimularea inteligenței emoționale se pare că începe imediat după naștere și se continuă toată viața. Acestea sunt achizițiile fundamentale ale sugarului. Ele cer un efort imens de învățare. În perioada asta n-are nevoie de prea multă agitație în jur, care să-i distragă atenția imatură, pentru că are o întreagă lume exterioară de descoperit.

În jurul vârstei de 2 ani, copilul mic capătă conștiința de sine: ”Eu sunt EU, iar lumea e altceva”. Învață să se cunoască prin delimitare de ceilalți și de voința lor: spune ” NU!” la tot . Nu pentru că ar avea o ”personalitate” ieșită din comun sau pentru că este ” încăpățânat” ci, pur și simplu, devine conștient de sine și de voința sa – prin opoziție. Este tot o deprindere. E doar o etapă firească de dezvoltare, extrem de simpatică pentru anturaj, dacă știți cum să reacționați.

Copilul mic are nevoie de lume în jurul lui, dar nu tot timpul și nu de oricine. Anturaj de adulți și copii mari, care să-l înconjoare cu dragoste înțelegătoare și răbdare.

Crește mai inteligent și mai adaptabil așa.

…….

 ”Dacă ești părinte, îngrijește-ți copilul mic. El are nevoie de grija ta. Ești o necesitate existențială pentru el. Are nevoie de hrană, protecție, iubire și siguranța pe care numai tu poți să i le oferi”.

Va urma

 

Articole similare

poza-21-mai-2016

IUBIREA PĂRINTEASCĂ NU-I ÎNGRIJORARE!

Data publicarii: 2017-01-12 Publicat in Categorie: Colectia cu Idei
poza-08-mai-2016

COPILUL CUMINTE DE ȘCOALĂ GENERALĂ

Data publicarii: 2016-09-13 Publicat in Categorie: Colectia cu Idei
blog-copil-gradinita2

REȚETA MEA PENTRU UN COPIL MIC CUMINTE 3

Data publicarii: 2016-02-28 Publicat in Categorie: Colectia cu Idei

Medic Primar interne - PEDIATRIE

Ambulatoriu de specialitate

Lămurim ce e neclar! Dărâmăm ” mituri populare” despre sănătate și boală la copil! Discutăm despre prevenirea bolii, semne de alarmă și agravare , imunitate, sensibilități familiale.

Detalii